In traiul tau de pe pamant

In traiul tau de pe pamant,
In traiul tau „curat si sfant”,
Pe drum tu te vei intalni
Cu oameni: tipuri, feluri mii…

Cu unii care sunt curati:
Cu viata, haina-s nepatati;
Cu altii ce iubesc razboi
Si nasc discutii intre doi.

Cu cei sensibili, dulci de fel,
Cu oameni ce par de otel,
Dar si din cei ce-s mofturosi,
Iar altii la obraz sunt grosi!

Unii nu-ti sar in ajutor,
Ci-atata focul in cuptor.
Altii cuvantul ce si-au dat
Au si uitat, si l-au calcat.

Sunt oameni care te-ndragesc,
Iar altii te batjocoresc!
Sunt cate unii ce-s misei,
Iar altii mint fara temei…

Daca ai stat si te-ai uitat
La tot ce Domnul a creat,
Nu poti sa nu te fi mirat
Cata diversitate-a dat!

Sunt multe personalitati
Ce se-ntretaie prin cetati:
Sunt albi, sunt negri, sunt galbui,
Cu ochi albastri, verzi, caprui!

Te uita colo, la natura:
Pe loc iti duci mana la gura,
Si-o exclamare de mirare
Cand tu privesti intreaga zare!

Oceane, mari, parauri, iat’,
Ce multe Domnul a creat!
Izvoare, dealuri, munti, campii,
Si o multime copii.

Iar crestele inzapezite
Ce se inalta linistite,
Arata a Domnului grandoare,
Si frumusete, si splendoare!

Iar cand te uiti la animale,
Ramai pe loc si mut in cale
Cand vezi uriasul elefant
Ce lent se misca, elegant…

Cand vezi o pisicuta mica,
Sau cand te uiti la o furnica,
Spinarea cum si-o inconvoaie
Carand hrana la musuroaie!

Cand vezi un caine credincios
Dand din codita bucuros;
Cand sansa ai sa vezi delfini,
Te-opresti pe loc si Lui te-nchini!

Dar ia priveste la ghepard,
Te uita si la leopard!
Priveste-acum o randunica
Ce-n zbor se-inalta fara frica!

Privesti la panda mancacios,
Vezi pescarusul pofticios,
Iar cand tu vezi un porumbel,
Din inima-L lauzi pe El!

Cand vezi albina harnica
Sau o fetita darnica,
Cand vezi pe cer nori adunati:
Prieteni ce se au ca frati;

Cand vezi planete, stele, soare
Si picaturi margaritare,
Cand fulgi de nea pe jos se-astern,
Il vezi pe Domnul cel etern.

Cand cerul cerne ploaie deasa,
Te-nvaluie ca pe-o mireasa!
Cand fulgerele se aprind,
Orase-ntregi ele cuprind…

Cum ai putea sa fii de-otel,
Sa nu te-nchini, macar nitel,
Sa nu te pleci in fata Lui,
Sa nu-I dai slava Domnului!

Priveste trupul tau, de vrei:
De ce ai doi ochi, si nu trei?
Ai si urechi de auzit,
Si par ce capu-a-mpodobit…

La ce iti trebuieste nas:
Cumva cu el aeru-ai tras?
Dar maini, din ce cauza ai?
Cu drag cu ele ca sa dai!

Si ia uite, ai si picioare,
La mers iti sunt folositoare;
Iar la sezut o perna ai,
Sa nu te doara atunci cand stai!

Iar de te uiti in interior,
Cum sa nu vezi? Doar sa fii chior…
Ai o uzina-ntreaga-n tine
Setata ca sa mearga bine!

Ai si-un motor: e inima!
Ti-a dat-o: ai grija de ea!
A pus in tine si talent,
Si creierul inteligent…

Pai cum mai poti acum sa spui,
Declari ca esti al nimanui,
Cand lumea-n lung si marea-n lat,
El pentru tine a creat?

A pus si pomi cu roade dulci:
Cu burta goala nu te culci!
Legume multe, cat privesti:
Ia si mananca, cat poftesti!

Tu nu vezi, om nechibzuit
Ca-i rau cum tu te-ai socotit
Ca din maimuta-ai aparut,
Iar tu minciuna o tii scut?

La ce un scut iti trebuieste?
Ia stai putin si chibzuieste:
De nu exista Dumnezeu,
De ce te lupti cu El mereu?…

Dar de El este pe pamant,
Slavit fie-I Numele sfant,
E-adevarat ca te-a creat:
In fata Lui vino plecat.

Ia uite, ai genunchi, chiar doi
Ca pentru El sa ii indoi,
Si voce ca sa-I canti frumos:
Nu fii de mierla mai prejos…

Deschide ochii si priveste:
E-n fata ta si te iubeste!
Eu stiu ca-L vezi, marturiseste:
Tu stii ca El te mantuieste.

Tu spui ca esti ateu! Nu-i drept:
Credinta El ti-a pus-o-n piept,
Iar cand te cheama glasul gliei,
Ti-a pus si gandul vesniciei…

De ce sa mori in greu pacat
Si cu Domnul neimpacat,
Cand loc in cer ti-a pregatit,
Si casa tie ti-a gatit?

Cand gata e sa vina azi,
De ce sa plangi, de ce sa cazi
Din harul Lui cel minunat,
Cand Fiul pentru tine-a dat!

O, stai putin si te gandeste,
Te-aduna, hai, mai socoteste,
Ca vesnicia ti-e in joc:
Unde te duci, in care loc?

Hai, vino-acum la pieptul Lui,
Nu mai umbla-n lume hai-hui!
Vino la Cel ce mantuieste
Si viata-acum iti intregeste:

E Isus, este Dumnezeu
Ce te iubeste tot mereu,
Si moartea El chiar a gustat,
Caci viata pentru tin’ Si-a dat!

Te cheama-acum cu glas duios,
Cu glasul Lui melodios:
O, vino, suflet preaiubit
Ca pentru tine M-am jertfit!

Amin
25.06.2015